Din tot ce am vazut in noaptea galeriilor, cred ca cel mai mult m-a impresionat Ion Birladeanu, mai mult omul decit expozitia in sine. Poate pentru ca a fost singurul care mi-a inspirat respect si un pic de teama – genul asta de artist la marginea societatii nu l-am vazut pina acum. As fi vrut sa-i spun ceva, orice, in timp ce asteptam sa-mi dea un autograf pe ziarul-brosura Realpolitik – mi-am dat seama ca habar n-am sa relationez cu un astfel de om. Simplitatea lui m-a blocat dupa toate pretentiile si sofisticarelile din galeriile vecine, dar in acelasi timp mi s-a parut ca o gura de aer proaspat. Mi-a placut atitudinea protectoare a curatorului – “nea Ioane, mergem sa fumam o tigara?”.
Un interviu interesant cu nea Ion aici.