Gusturile, comportamentele, atitudinile, gândurile sunt efecte secundare. De ce nu funcţioneazã în dezvoltarea ta nişte lucruri?
Mã tot aud în ultima vreme spunând cui are rãbdare sã asculte tot felul de chestii tip „linie de ghidare”. De exemplu faze de tipul „ţi-ai face o mare favoare dacã ai face mai multã mişcare dacã ai mânca X chestie, dacã ai asculta Y muzicã sau ai citi Z carte”. Ideile de ghidaj nu-s rele dar, din ce vãd eu, de cele mai multe ori se izbesc de multe rezistenţe.
Când observ cã nu intrã o datã, de douã ori, de trei ori înţeleg cã problema nu este la cel ce ascultã ci la mine pentru cã nu înţeleg ceva. Uite aşa mã apucã analiza în retrospectivă. „Mã da’ io, io de ce nu fãceam asta când cineva îmi spunea cã e bine sã fac asta?”. Sã nu credeţi cã eu am plecat urechea la prea multã lume, motiv pentru care am zis cã poate rezistenţele apar pe fondul de percepţie al celui care emite mesajul. O formã de autoritate poate limita rapid efectul unui mesaj, chiar dacã mesajul e unul mişto şi forma de autoritate justificată.
Personal detest sã primesc ordine sau directive mai ales dacã nu-mi explici de ce naiba e bine sã fac X chestie. Dacã mã şi pui la zid cu tot felul de etichetele e posibil sã pleci fie cu urme de bocanc pe dos fie sub o ploaie de înjurãturi. Am evitat sã folosesc ordinul şi am explicat mereu cum m-am priceput eu mai bine de ce e mişto sã faci nişte lucruri pentru tine şi pentru viaţa ta.
Nop, nici asta nu era „problema de bazã”. M-am întors la rumegat „bãã da’ de ce?”. Apoi, azi în maşinã, când o notã înaltã de vioarã mi-a lovit urechea mai tare, m-a lovit şi inspiraţia. „Bã Bobiţã, nu poţi spune cã muzica este cea care schimbã, bã Bobiţã, tu eşti altfel, motiv pentru care ce asculţi în maşinã, ce citeşti, ce mãnânci, ce faci e altfel decât era înainte!”
Sã vã explic un pic cu un exemplu simplu. Sã zicem cã asculţi manele. Pãi boss tu nu asculţi manele sã dezvolţi sentimente de „jmecherie” în tine, tu te simţi „jmecher”, tu te simţi zmeu. Ce asculţi doar „hrãneşte” ce eşti nu te schimbã doar te întãreşte. Deci nu ai cum sã asculţi muzicã clasicã de exemplu dacã tu nu ştii ce emite ãla acolo. Cum naiba sã asculţi muzicã ambinetalã sau pentru relaxare dacã tu nu ştii ce este şi cum aratã relaxarea, metalul greu sunã mai bine.
Principiul se aplicã la toate celelalte simţuri. Absolut toate simţurile noastre se muleazã pe cine suntem noi. Le pãcãlim noi pe ele sau ele pe noi? Hmm, aici nu am încã un rãspuns. Cred cã este vorba despre rafinarea simţurilor nu schimbarea lor. Educare nu dresaj. Cum naiba sã citeşti o carte „complicatã” dacã nu existã nicio structurã în tine pe care sã pui cartea aia? Cum sã faci mişcare sau sã mãnânci sãnãtos dacã nicio structurã din tine nu înţelege ce importantã este sãnãtatea?
Uite aşa s-a fãcut luminã. De ce ştiu asta? Pãi pana mea artisticã, la o anumitã vârstã am rupt câteva perechi de tocuri pe ritmuri tribale. Nu judecaţi şi azi fac asta în contextul potrivit :)) doar cã în maşinã ascult altceva. Cu timpul, tot lucrând la creierii mei, creierii mei au decis sã se orienteze, de cele mai multe ori, spre lucruri din ce în ce mai complexe. Ergo, toate simţurile s-au pus în linie, ergo ce fac acum nu mi-a „programat” crierul.
Tot analizând am ajuns la ideea cã inclusiv meditaţia funcţioneazã la fel. Peste tot unde citeşti, e pe dos. Unii au ajuns în mod natural la anumite lucruri, apoi au zis „boss asta e cheia” dar au uitat cum aratã uşa. Nu poţi visa la parfum de roze dacã iniţial nu te gândeşti la seminţe, sol, îngrãşãmânt, climã etc. Parfumul de roze e doar efect secundar la toatã munca vieţii….Gisãããs era aşa simplu 🤦♀️
Deci nu avea cum sã funcţioneze doamna Toma, ce spuneai tu era invers. Gusturile, comportamentele, atitudinile, gândurile în materie de orice, sunt efecte secundare la ceea ce eşti. Practic nu ai cum sã bagi muzicã clasicã de exemplu în „programul de lucru” al unui om dacã acel om e pe altã „frecvenţã”. Deci, o luãm altfel, întâi vezi frecvenţa apoi o iei încet cu stimulii fãrã judecãţi de valoare retarde, cã ideea este sã oferi suport nu palme dupã cefã